1 CERCETARE PEDAGOGICĂ PRIVIND EFICIENȚA METODELOR INTERACTIVE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT SPECIFIC CLASELOR PRIMARE Chețeg Alexandra - Raluca 2 CUPRINS 3 1. Delimitări conceptuale 1.1. Cercetarea pedagogică. Aspecte ale cercetării constative Cercetarea pedagogică este definită ca ,,un proces critic și continuu în care formulăm întrebări sistematice în legătură cu componentele și variabilele fenomenului educațional și în care încercăm să răspundem la aceste întrebări” (Bocoș, 2003, p.6). În pedagogie cercetarea pedagogică se desfășoară atât în plan teoretic prin cunoașterea procesului educațional cât și în plan practic prin inovarea practicilor educative. Stoica definește cercetarea pedagogică ca ,,o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia cunoaștem, ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional” (Stoica, 2001, p.266). Cercetarea constativă urmărește ,,obținerea unor informații privind fenomenele pedagogice investigate, precum și verificarea unor relații și corelații între aspectele analizate” (Antonesei, 2009, p.21). Cea mai utilizată metodă în cadrul acestui tip de cercetare este ancheta pe bază de chestionar/ interviu. Această metodă oferă cercetătorului date care prin prelucrarea și interpretarea lor duc la formularea concluziilor procesului investigat. Bocoș (2003, p.16) prezintă următoarele etape în realizarea unei cercetări pedagogice: 1. Delimitarea temei/ problemei de cercetat 2. Realizarea design-ului cercetării 3. Organizarea și desfășurarea cercetării pedagogice 4. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute 5. Elaborarea concluziilor finale ale cercetării 6. Valorificarea cercetării 7. Introducerea/ difuziunea experienței dobândite în practica educativă. 1.2. Motivarea alegerii temei și formularea problemei de cercetare Am ales această temă de cercetare din dorința de a ține pasul cu noutățile din sistem și pentru a mă documenta despre acest subiect de actualitate a cărei caracteristică se va păstra și în viitor. Această temă vizează cadrele didactice care își desfășoară activitatea în învățământul primar. 4 Prin această cercetare am dorit să scot în evidență influența metodelor interactive asupra creșterii performanțelor școlare la elevii din ciclul primar. În fiecare elev există un potențial care trebuie stimulat prin alegerea metodei potrivite pentru el. Metodele alese în activitatea de la clasă pot influența și facilita însușirea cunoștințelor prin caracterul lor dinamic și de noutate. Consider că metodele interactive contribuie la dezvoltarea operațiilor gândirii dar și la creșterea interesului și a motivației pentru învățare. Formularea problemei de cercetare a pornit de la următoarele întrebări: - Care este atitudinea cadrelor didactice din învățământul primar cu privire la metodele interactive? - Care este gradul de aplicabilitate al metodelor interactive? - Influențează aplicarea metodelor interactive creșterea performanțelor școlare? - Care sunt principalele metode interactive utilizate de cadrele didactice? 2. Design-ul cercetării 2.1. Scopul, obiectivele și durata cercetării Scopul acestei cercetări îl constituie evidențierea importanței utilizării metodelor interactive în cadrul activităților didactice desfășurate cu elevii din ciclul primar. Prin această cercetare am urmărit cunoașterea, înțelegerea și analizarea fenomenului educațional din prisma cadrelor didactice care își desfășoară activitatea la ciclul primar. Obiectivele cercetării: 1. Proiectarea și aplicarea unui chestionar privind eficiența metodelor interactive utilizate în învățământul primar 2. Identificarea gradului de aplicabilitate a metodelor interactive în învățământul primar 3. Identificarea imaginii pe care o au cadrele didactice privind eficiența metodelor interactive 4. Identificarea unei corelații între aplicarea metodelor interactive și efectele benefice ale acestora 5. Identificarea principalelor metode interactive utilizate la clasele primare din totalitatea metodelor interactive Demersul investigativ a fost realizat în perioada anului școlar 2019-2020, în luna martie, pe parcursul a două săptămâni. 5 2.2. Ipoteza și variabilele cercetării Prin intermediul ipotezei propuse am anticipat un răspuns posibil la întrebările cu ajutorul cărora am formulat problema de cercetare. Prin ipoteza formulată am exprimat o presupunere care urmează a fi testată: ⁂ Utilizarea metodelor didactice interactive la elevii din ciclul primar determină îmbunătățirea semnificativă a performanțelor școlare. Variabila independentă - utilizarea metodelor didactice interactive la elevii din ciclul primar Variabila dependentă - îmbunătățirea performanțelor școlare 2.3. Metodele și instrumentele de cercetare Pentru realizarea acestei cercetări am folosit metoda anchetei iar instrumentul folosit a fost chestionarul. Metoda anchetei este o metodă centrată pe colaborarea persoanei ,,ce vizează colectarea de informații cuantificabile în legătură cu problema de studiat de la un număr mare de subiecți, selectați în general prin tehnici specifice de eșantionare” (Antonesei, 2009, p.52). Cu ajutorul anchetei se realizează schimbul de informații între cercetător și subiecții investigației în legătură cu fenomenul educațional cercetat. Prin intermediul acesteia cercetătorul formulează și adresează o serie de întrebări și culege informații de la un număr mare de persoane cu privire atitudinile acestora în legătură cu tema investigată. Metoda anchetei presupune parcurgerea următoarelor etape: precizarea problemei și a obiectivelor urmărite, stabilirea eșantionului de subiecți, elaborarea instrumentului de investigație, realizarea anchetei, analiza și prelucrarea calitativă și cantitativă a rezultatelor obținute. În ancheta realizată am utilizat ca instrument de cercetare chestionarul (Anexa 1). Prin intermediul acestuia am realizat o succesiune de întrebări adresate subiecților. Cu ajutorul răspunsurilor primite am construit o bază de date referitoare la fenomenul investigat pe care nu o puteam cunoaște în mod direct. Chestionarul, ca instrument de cercetare, trebuie să delimiteze clar problema de cercetat iar întrebările propuse trebuie să fie accesibile, formulate concis și în concordanță cu tema cercetării. 6 2.4. Eșantionul de participanți La studiu au participat un grup de 236 de cadre didactice, având următoarele caracteristici: Figura nr. 1 – Reprezentarea grafică a particularităților grupului de subiecți Analizând graficul de la Figura nr. 1 se poate observa că la demersul investigativ au participat 121 cadre didactice care profesează în mediul urban (50,8%) și 115 cadre didactice care profesează în mediul rural (49,2%). Putem observa că ponderea dintre mediul în care își desfășoară activitatea cadrele didactice participante este aproximativ egală. Din punct de vedere al clasei de predare constat că au participat 63 cadre didactice care își desfășoară activitatea didactică la clasa pregătitoare, 46 la clasa I, 46 la clasa a II-a, 36 la clasa a III-a și 45 la clasa a IV-a. Cadrele didactice respondente au vechime în învățământ după cum urmează: 1-5 ani - 36 persoane, 5-10 ani - 30 persoane, 10-15 ani - 16 persoane, 15-20 ani - 31 persoane, 20-25 ani - 51 persoane, peste 25 ani – 72 persoane. Constat faptul că mai mult de jumătate din numărul de respondenți au o vechime de peste 20 de ani în învățământ ceea ce înseamnă că și-au desfășurat activitatea didactică folosind atât metodele tradiționale cât și cele interactive. 2.5. Eșantionul de conținut 0 20 40 60 80 100 120 120 116 63 4646 36 45 36 30 16 31 51 72 Mediul de predareClasa de predareVechime7 Pentru a observa efectele utilizării metodelor interactive la elevii din ciclu primar am ales ca eșantion de conținut Curriculumul Național pentru clasele pregătitoare și I-IV, structurat în următoarele șapte arii curriculare: 1. Limbă și comunicare 2. Matematică și științe ale naturii 3. Om și societate 4. Educație fizică, sport și sănătate 5. Arte 6. Tehnologii 7. Consiliere și orientare 3. Realizarea cercetării 3.1. Elaborarea chestionarului Chestionarul aplicat cuprinde trei secțiuni: • prima secțiune, introductivă, în care am prezentat scopul cercetării și condițiile de confidențialitate; • a doua secțiune, în care am solicitat subiecților următoarele date biografice: mediul de predare, clasa de predare și vechimea în învățământ; • ultima secțiune și cea mai voluminoasă care include întrebările. Chestionarul a fost elaborat într-un limbaj accesibil subiecților cu ajutorul următoarelor tipuri de întrebări: a.) în funcție de conținutul întrebărilor: • întrebări factuale în a doua secțiune a chestionarului prin care am solicitat subiecților date biografice; • întrebări de opinie în a treia secțiune a chestionarului prin care am solicitat subiecților să își exprime părerile și atitudinile cu privire la fenomenul investigat. b. ) în funcție de forma de înregistrare a răspunsurilor: • întrebări deschise prin care am solicitat subiecților construirea răspunsului în maniera dorită pentru a obține informații suplimentare despre problema studiată; • întrebări închise care au permis alegerea variantei de răspuns care era în conformitate cu opinia subiecților în legătură cu tema propusă; 8 • întrebări mixte care au permis subiecților posibilitatea completării și a altei variante de răspuns sau a argumentării variantei alese. 3.2. Aplicarea chestionarului Chestionarul a fost supus analizei pe o perioadă de două săptămâni din luna martie 2020 prin intermediul publicării pe diverse grupuri de socializare destinate cadrelor didactice din învățământul primar. 3.3. Analiza și interpretarea rezultatelor Datele obținute în urma aplicării chestionarului au fost introduse în baze de date pentru a permite prelucrarea lor și formularea rezultatelor cercetării. Bazele de date au fost realizate în Excel și în programul SPSS (Statistical Package for Social Sciences). După centralizarea răspunsurilor, datele au fost prelucrate și interpretate cu ajutorul următoarelor reprezentări grafice: diagrame, tabele statistice și histograme. Prezint, în continuare, analiza și interpretarea datelor obținute: • Itemul nr.1: Dacă informațiile sunt prezentate într-o manieră atractivă pentru elevi, informația este mai bine reținută? Figura nr. 2 – Reținerea informațiilor prezentate într-o manieră atractivă 99% 1% Da Nu9 În Figura nr. 2 putem observa că din totalul respondenților, 99% consideră că informațiile prezentate într-o manieră atractivă ajută la reținerea informațiilor. Doar 1% din cadrele didactice respondente consideră ca maniera în care sunt prezentate informațiile nu ajută la reținerea acestora. Media crescută a răspunsurilor pozitive indică faptul că modul în care este prezentată informația elevilor, influențează asimilarea cunoștințelor. Conținuturile prezentate într-un mod atractiv presupun și un suport intuitiv adecvat particularităților de vârstă și individuale ale elevilor cărora le sunt adresate. Dacă nu au un suport intuitiv, elevii nu se simt atrași de conținut. • Itemul nr.2: În ce măsură utilizați metodele interactive în procesul de predare- învățare? Figura nr. 3 – Utilizarea metodelor interactive în procesul de predare-învățare În Figura nr. 3, este reprezentată măsura în care cadrele didactice aplică metodele interactive în procesul de predare-învățare. Putem observa că majoritatea cadrelor didactice aplică metode interactive, după următoarele răspunsuri: 34% în foarte mare măsură, 43% în mare măsură, 21% în mică măsură, 2% în foarte mică măsură. Din totalul respondenților, 77% aplică metode interactive în mare măsură și în foarte mare măsură în procesul de predare-învățare. Datele oferite de răspunsurile cadrelor didactice relevă importanța pe care acestea o oferă metodelor interactive. • Itemul nr.3: La ce clasă utilizați cel mai des metode interactive? 34% 43% 21% 2% În foarte mare măsură În mare măsură În mică măsură În foarte mică măsurăNext >